Administrația Trump este gata să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă, care a provocat valuri de îngrijorare în partea de est a Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, scrie Alex Raufoglu, corespondentul Kyiv Post la Washington DC. Jurnalistul se ocupă de Departamentul de Stat al SUA, călătorind în mod regulat împreună cu secretarul de Stat american în deplasările sale, potrivit Kyiv Post. Jurnalistul citează, în sprijinul celor relatate, trei oficiali americani și europeni „care au fost informați cu privire la această chestiune”. Sursa citată mai scrie că administrația Trump a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele.
TVPWorld: Trump a declarat în septembrie că SUA ar putea spori prezența trupelor lor în Polonia
ACTUALIZARE 11: 35 Aliații europeni ai Washingtonului au fost informați anterior de administrația președintelui Donald Trump că vor trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, întrucât Statele Unite se concentrează mai mult pe propriile granițe și pe regiunea Indo-Pacific, amintește TVPWorld.
„Decizia americană este de a opri rotația în Europa a unei brigăzi care avea elemente în mai multe țări NATO”, a declarat ministrul român al Apărării.
„Decizia a ținut cont și de faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe flancul estic, ceea ce permite Statelor Unite să-și ajusteze poziția militară în regiune”, a declarat ministrul.
NATO nu a făcut niciun comentariu imediat.
„În ciuda îngrijorărilor din flancul estic al NATO cu privire la posibila reducere a prezenței Statelor Unite în regiune, într-un moment în care Rusia continuă să poarte război în Ucraina, Trump a declarat în septembrie că Washingtonul ar putea crește spori trupelor sale în Polonia”, reamintește, în acest context, TVPWorld.
Precizările ministrului Apărării
ACTUALIZARE 10:45 Statele Unite rămân principalul furnizor de technică militară pentru România, iar acest lucru va continua, a declarat miercuri ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
Ministrul Apărării a precizat că “nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi” care era prezentă în mai multe țări din regiune.
„Capacitățile strategice rămân neschimbate”, a adăugat ministrul. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu rămâne „complet operațional”. Baza Aeriană Câmpia Turzii și Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, cu o unitate de luptă aeriană, vor rămâne, de asemenea, în funcțiune, cu o prezență americană.
Întrebat când a aflat de retragerea trupelor americane, Ionuț Moșteanu a răspuns: “Luni”.
“Aș fi vrut să nu fie așa, însă cămașa este întotdeauna mai aproape de corp decât haina, și fiecare țară își stabilește propria strategie”, a comentat el.
În continuare, însă, în România vor rămâne “în jur de 900 – 1000 de soldați americani, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina”, a precizat ministrul Apărării.
Mai multe detalii, AICI.
Aproximativ 1.000 de militari rămân în România – MApN
ACTUALIZARE 09:15 Ministerul român al Apărării anunță că România și aliații au fost informați de decizia SUA privind redimensionarea trupelor americane din Europa.
„Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, se arată în comunicatul MApN.
Toate detaliile din comunicatul ministerului, AICI.
Știrea inițială
În declarațiile făcute marți pentru Kyiv Post, oficialii – care au solicitat să rămână anonimi, deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de anunțul oficial – au afirmat că reducerea trupelor nu ar trebui să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, ei au insistat că această măsură nu va „afecta în mod semnificativ operațiunile SUA în regiune”.
Această decizie survine într-un moment de anxietate crescută, în urma incursiunilor rusești tot mai frecvente în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România, reamintește autorul articolului.
De asemenea, coincide cu aparenta decizie a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
În luna aprilie a acestui an, Ministerul român al Apărării preciza că „în acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii”. „La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA”, preciza atunci MApN.
Emisfera vestică, Asia, peste Marea Neagră?
Discuțiile interne au luat în considerare inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex.
Motivul reducerilor este legat de efortul mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele asupra emisferei vestice și de a contracara mai bine China în Pacific.
Acest lucru este în concordanță cu revizuirea în curs a poziției forțelor armate la Pentagon, care examinează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o reorientare către emisfera vestică și Indo-Pacific – centrul principal al competiției strategice și al dominației Americii.
Cu toate acestea, pentru o regiune care se confruntă încă cu consecințele invaziei rusești din Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind problematic.
Colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct al diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post că „nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Aliații cheie din Est asigurați
Ca o asigurare importantă pentru unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump i-a garantat, cu ocazia întâlnirii sale oficiale după alegerea în funcția de președinte a polonezului Karol Nawrocki, că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii, Trump ar fi spus că SUA „nici măcar nu s-au gândit” să retragă soldații din această țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
„Unitățile rotative sunt cele mai ușor de retras”
Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța asigurării, deși a remarcat îngrijorarea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în cadrul unei mese rotunde, marți, la Ambasada Poloniei din Washington, subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul nord-estic.
Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras”.
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani rotaționali, împreună cu cartierul general al Corpului V.
Valoarea strategică a României și reacția locală
Măsura a venit și pe fondul anunțului Armatei SUA – relatat de Stars and Stripes – că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane în România, care are ca scop fortificarea flancului estic al NATO.
Divizia a 3-a de infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o misiune de nouă luni, scrie Kyiv Post.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 blindată luni, în cadrul unei ceremonii la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei.
„Operațiunile implică aproximativ 3.000 de soldați care participă la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria”, scrie Stars and Stripes.
În timpul desfășurării sale, Grupul operativ Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare ale flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, a declarat Armata.
Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia rusă din Ucraina în 2022.
Creșterea nivelului forțelor de către Pentagon a inclus o creștere a numărului de trupe în România și în jurul acesteia. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotaționale, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.
Sosirea Diviziei a 3-a de Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul continua revizuirea poziției forțelor sale – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surprindere și confuzie.
Un oficial militar român, citat de Kyiv Post: „Decizie greu de înțeles”
Un fost oficial militar român, care a vorbit marți după-amiază cu Kyiv Post, a calificat decizia drept „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că prezența militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric.
Reducerea vine, de asemenea, în ciuda faptului că legislatorii din ambele partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.
Imaginea de ansamblu: șahul geopolitic
Propunerea de retragere apare în contextul în care Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată prin numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în septembrie.
NATO a răspuns prin lansarea Eastern Sentry (Santinela Estică), o activitate de vigilență sporită, dar reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența Statelor Unite, încurajând potențial percepția Rusiei că descurajarea s-a atenuat.
În declarația acordată Kyiv Post, fostul oficial NATO, colonelul Williams, a dezvoltat acest punct, afirmând că Alianța continuă să considere prezența sa vitală pentru stabilitate.
El a menționat că Alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană importantă la Cincu, care se preconizează că va deveni cea mai mare din Europa.
Rusia a solicitat reducerea forțelor la nivelul de dinainte de 1997
Între timp, Rusia a solicitat reducerea forțelor la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar include posibile reduceri ale NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că recenta dislocare a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile) cu grad ridicat de pregătire în regiune sugerează că capacitatea sa de dislocare rapidă ar putea face ca o brigadă să fie disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe.
„Există multe variabile în joc”, a spus el.
Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca pe o „invitație”.
Armata SUA rămâne angajată față de baza MK, un sentiment repetat de un fost trimis special al președintelui pentru Ucraina la începutul acestui an.
Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare izbitoare în prioritățile SUA, obligând aliații să-și regândească poziția de apărare, pe măsură ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera vestică, cât și către Pacific, scrie autorul în încheierea articolului.
Editor : Marina Constantinoiu
